reduceri si promotii 2018
Definitie țicnit - ce inseamna țicnit - Dex Online

țicnit definitie

țicnit, -ă, țicniți, -te adj. smintit, nebun adjectiv țicnit

țicnít, -ă adj. Crăpat puțin: un pahar țicnit. Fig. Picnit de boală, atins puțin, nu întreg: țicnit la cap (saŭ numaĭ: țicnit), cam nebun. Țicnit la piept, cu început de oftică. – Pe la Abrud țîgnit, rănit puțin de șa. V. săgnit, săgnesc. adjectiv țicnit

țicnit a. fam. cui îi lipsește o doagă: e cam țicnit. adjectiv țicnit

ȚICNÍT, -Ă, țicniți, -te, adj. 1. (Fam.) Smintit, zăpăcit, țăcănit, nebun. 2. (Rar; despre obiecte) Plesnit2, crăpat. – V. țicni. adjectiv țicnit

ticnít, V. tihnit. adjectiv ticnit

tihnít, -ă adj. Liniștit și mulțămit: vĭață tihnită. – Și ticnit (Mold.) și tignit (Trans.). adjectiv tihnit

TICNÍT, -Ă adj. v. tihnit. adjectiv ticnit

țicní (-nésc, -ít), vb.1. A sparge un obiect de ceramică sau de sticlă. – 2. (Refl.) A bate cîmpii, a-și pierde mințile. – Var. Mold. țîcni. Creație expresivă, care imită zgomotul bătăii ușoare, cf. țac, cu suf. tot expresiv -ni.Der. țicneală, s. f. (nebunie, rătăcire). Țicni este față de tic, ca țăcăni față de țac. Țicnitoare, s. f. (Banat, pasăre, Picus maior), cf. ciocănitoare. verb țicni

țicni, țicnesc v. r. a se sminti, a înnebuni verb țicni

țicnì v. 1. a plesni; 2. a crăpa (de dobitoace). [Cf. serb. ȚIKNUTI, a plesni]. verb țicnì

ticnì v. Mold. V. tihni: de i-a ticni ziua de azi CR. verb ticnì

!țicní (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se țicnéște, imperf. 3 sg. se țicneá; conj. prez. 3 să se țicneáscă verb țicni

ȚICNÍ, țicnesc, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.) A-și pierde puterea de judecată; a înnebuni, a se sminti, a se zăpăci, a se țăcăni. – Cf. sb. ciknuti. verb țicni

TICNÍ vb. IV v. tihni. verb ticni

ticnésc, V. tihnesc. verb ticnesc

țicnésc v. tr. (sîrb. ciknuti, a țipa, ciki, zoriĭ zileĭ. Cp. și cu teknuti, a atinge, a emoționa). Cĭocnesc și crăp puțin: a țicni un pahar. Cĭocnesc lucrurĭ micĭ: băĭețiĭ se jucaŭ la bile (goage de ciment) pe țicnite(le). verb țicnesc

tihnésc v. intr. (vsl. tihnonti, a se odihni, d. tihŭ, liniștit, blînd). A-țĭ tihni, a te simți mulțămit: mĭe nu-mĭ tihnește să mănînc și să nu daŭ și flămînduluĭ care se uĭtă la mine. – Și ticnesc (Mold.): babeĭ nu-ĭ ticnea (VR. 1911, 11, 254) și tignesc (Trans.). verb tihnesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țicnit

țicnit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țicnit țicnitul țicni țicnita
plural țicniți țicniții țicnite țicnitele
genitiv-dativ singular țicnit țicnitului țicnite țicnitei
plural țicniți țicniților țicnite țicnitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z