țiștar definitie

credit rapid online ifn

țiștár s. m., pl. țiștári substantiv masculințiștar

ȚIȘTÁR, țiștari, s. m. Mamifer rozător înrudit cu popândăul, foarte păgubitor pentru semănături (Citellus suslica). – Et. nec. substantiv masculințiștar

credit rapid online ifn

țîstár m. Nord. Popondoc. temporarțîstar

popondóc m. (d. pop. Dar cp. și cu ung. vakandok, cîrtiță, d. vak, orb). Sud. Un fel de guzgan campestru care are obiceĭ [!] să șeadă vertical saŭ poponeț (une-orĭ confundat cu hîrcĭogu ș. a.(, numit pe alocurea și popîndăŭ, poponete, gorlan, gurlan, șuiță și țîstar (arvicola arvális). Fig. Iron. Om prea scund, popenchĭ, pitic (fem. -oacă, și ca adj.: o fată popîndoacă). – Și popîndoc: un popîndoc de băĭat (VR. 1911, 8, 210). – Și popîndăŭ (Baĭa). V. cîrtiță, pință, chițoran, țînc. temporarpopondoc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițiștar

țiștar   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țiștar țiștarul
plural țiștari țiștarii
genitiv-dativ singular țiștar țiștarului
plural țiștari țiștarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z