țesătoáre1 (război de țesut) (rar) s. f., g.-d. art. țesătórii; pl. țesătóri substantiv feminințesătoare
țesătór, -oáre s. Acela care țese. substantiv masculin și feminințesător
țesător m. cel ce țese. substantiv masculin și feminințesător
ȚESĂTÓR, -OÁRE, țesători, -oare, s. m. și f. Persoană care țese, care se ocupă cu meșteșugul țesutului; muncitor care lucrează la un război de țesut. – Țese + suf. -ător. substantiv masculin și feminințesător
țesătoáre2 (persoană) s. f., g.-d. art. țesătoárei; pl. țesătoáre substantiv masculin și feminințesătoare
țesătoare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țesătoare | țesătoarea |
plural | țesători | țesătorile | |
genitiv-dativ | singular | țesători | țesătorii |
plural | țesători | țesătorilor |