țepeș definitie

țépeș m. (d. țeapă). Acela care are obiceĭ să pună în țeapă (porecla unuĭ crud domn al Țăriĭ Româneștĭ). temporarțepeș

Țepeș m. poreclă dată lui Vlad IV, Domnul Munteniei, care trase în țeapă vr’o 20.000 de oameni. temporarțepeș

Cetatea lui Țepeș-Vodă f. V. Căpățâneni. temporarcetatealuițepeșvodă