țelenésc, V. înțelenesc. temporarțelenesc
înțelenésc v. intr. (d. țelină, pămînt nelucrat). Rămîn în părăsire, nelucrat, vorbind de pămînturĭ. Înlemnesc, încremenesc, rămîn ca de peatră [!] de frică ș. a. V. refl. Devin țelină, rămîn părăsit: pămîntu se înțelenește dacă nu-l lucrezĭ. Mă înțepenesc într´un loc: ura se înțelenise în el. – Vechĭ și țelenesc și înțelinez. V. împirlogesc. temporarînțelenesc