țartam definitie
- Vezi aici mai multe rimețartam
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuța
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuam
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutam
țarțám (reg.) s. n., pl. țarțámuri substantiv neutruțarțam
țarțám n., pl. urĭ (ung. szerszám, instrument, lucrurĭ, accesoriĭ; nyereg-szerszám, accesoriile șeleĭ. V. zorzon). Est. Canaf, ciucure. – Sarsam în VR 1911, 5, 255, și 1912, 5-6, 166, scris de un Bucovinean. Și zarzam (Ĭașĭ). În Trans. sersam, și sărsam (Gr.S. 1937, 191), unealtă. substantiv neutruțarțam
țarțam n. Mold. ciucure: ștergare în vârfuri cu țarțamuri subțiri. [Și sarsam, sersam: cf. ung. (NYEREG)SZERSZÁM, ciucure dela hamul calului]. substantiv neutruțarțam
ȚARȚÁM, țarțamuri, s. n. (Reg.) Ciucure, franj; dantelă; (la pl.) podoabe, zorzoane. [Var.: sarsám, sărsám, zarzám s. n.] – Din magh. szerszám. substantiv neutruțarțam
țartám (-muri), s. n. – Ciucure, franj. – Var. sarsam, sersam. Mag. szerszám (Cihac, II, 526; Gáldi, Dict., 157). temporarțartam
țărțắm, -uri, s.n. – Unelte de lucru. Atestat doar ca și poreclă (în Groși / Satu Nou de Jos) pentru felul cum persoana respectivă numea uneltele de lucru (țărțăm), termen atipic pentru localnici și neutilizat în vorbirea curentă. – Din magh. szerszám „unelte, scule„. temporarțărțăm