ȚAPÁP, țapape, s. n. Parâmă înfășurată pe arborada unei nave, pentru a susține pe marinarii care lucrează la pânze. – Et. nec. substantiv neutruțapap
țapap | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țapap | țapapul |
plural | țapape | țapapele | |
genitiv-dativ | singular | țapap | țapapului |
plural | țapape | țapapelor |