țanțoș definitie

țánțoș adj. m., pl. țánțoși; f. țánțoșă, art. țánțoșa, pl. țánțoșe adjectivțanțoș

țánțoș, -ă adj. (ung. cincos, șiret, perfid). Mîndru, plin de încredere, îngînfat: un bătăuș țanțoș. Adv. A călca țanțoș. adjectivțanțoș

țanțoș a. mândru și arogant [Cu variantele țonțoroiu, țunțurliu: origină necunoscută]. adjectivțanțoș

ȚANȚÓȘ, -Ă, țanțoși, -e, adj. Semeț, mândru, îngâmfat, fudul; arogant. – Et. nec. adjectivțanțoș