țágăr (-re), s. n. – (Banat) Arătător de ceas. Germ. Zeiger (Candrea). substantiv neutruțagăr
țagăr | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țagăr | țagărul |
plural | țagăre | țagărele | |
genitiv-dativ | singular | țagăr | țagărului |
plural | țagăre | țagărelor |