țărcădău definitie

țărcădắŭ n., pl. ăĭe (ung. Cp. cu țarc). Munt. est. Țarc de înțărcat mĭeiĭ (GrS. 6, 49 și 53). substantiv neutruțărcădăŭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițărcădău

țărcădău   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țărcădău țărcădăul
plural țărcădaie țărcădaiele
genitiv-dativ singular țărcădău țărcădăului
plural țărcădaie țărcădaielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z