țărănesc definitie

țărănésc adj. m., f. țărăneáscă; pl. m. și f. țărănéști adjectivțărănesc

țărănésc, -eáscă adj. De țăran: port țărănesc. Fig. De om grosolan: purtare țărănească. Fără distincțiune: față țărănească. adjectivțărănesc

țărănesc a. ce ține de țăran sau dela țară: casa țărănească. ║ țărănește adv. ca țăranii: se vede că vorbim râu de tot..., nu românește, ci țărănește CR. adjectivțărănesc

ȚĂRĂNÉSC, -EÁSCĂ, țărănești, adj. Care aparține țăranilor, care provine de la țărani, de țăran. ♦ (Substantivat, f. art.) Dans popular răspândit în nordul Moldovei, cu mișcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Țăran + suf. -esc. adjectivțărănesc

*naționál-țărănésc (-ți-o-) adj. m., f. naționál-țărăneáscă; pl. m. și f. naționál-țărănéști adjectivnațional-țărănesc