țăpos definitie
- Vezi aici mai multe rimețăpos
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuță
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuțăp
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuos
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupos
țápoș (reg.) adj. m., pl. țápoși; f. țápoșă, pl. țápoșe adjectivțapoș
țápoș, -óșă adj. (d. țap orĭ d. țăpoĭ. V. țăpoĭat). Est. Coarne țapoșe, ridicate drept în sus. Boŭ țapoș, cu coarnele drept în sus. adjectivțapoș
țapoș a. Mold. cu coarne mai lungi și ascuțițe (despre vite): boi țapoși la coame CR. [V. țap]. adjectivțapoș
ȚÁPOȘ, -Ă, țapoși, -e, adj. (Reg., despre coamele vitelor) Drept și ridicat în sus; (despre vite) cu coarnele drepte și ridicate în sus. – Cf. țap. adjectivțapoș
țăpós, V. țepos. temporarțăpos
țepós, -oásă adj. (d. țep). Plin de țepĭ, ghimpos: copăcel țepos. Fig. De care nu te prea poțĭ apropia, de un caracter intratabil, dușmănos: om țepos. – În est țăpos. temporarțepos
țăpos a. înțepător: bureți țăpoși. temporarțăpos