ȚĂPOÁICĂ, țăpoaice, s. f. (Reg.) Coș de formă conică, cu o coadă lungă, folosit la pescuit. – Din țăpoi + suf. -oaică. substantiv feminin țăpoaică
| țăpoaică | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | țăpoaică | țăpoaica |
| plural | țăpoaice | țăpoaicele | |
| genitiv-dativ | singular | țăpoaice | țăpoaicei |
| plural | țăpoaice | țăpoaicelor | |