țăpoșícă s. f., gen.-dat. țăpoșicei, (pl. -) substantiv feminin țăpoșică
ȚĂPOȘÍCĂ s. f. 1. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară și cu spice lungi (Nardus stricta). 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor, cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri (Tordylium maximum). – Din țeapă + suf. -oș-ică. substantiv feminin țăpoșică
țăpoșícă (rar) s. f., g.-d. art. țăpoșélei substantiv feminin țăpoșică
țăpoșică f. plantă cu tulpina aspră în partea, superioară, crește prin pășuni umede (Nardus stricta). [Lit. iarbă aspră sau cu țepi]. substantiv feminin țăpoșică
țăpoșică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țăpoșică | țăpoșica |
plural | țăpoșele | țăpoșicele | |
genitiv-dativ | singular | țăpoșice | țăpoșelei |
plural | țăpoșele | țăpoșelelor |