țănțoșíe (pop.) s. f., art. țănțoșía, g.-d. țănțoșíi, art. țănțoșíei substantiv feminințănțoșie
ȚANȚOȘÍE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. – Țanțoș + suf. -ie. substantiv feminințanțoșie
țănțoșie | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țănțoșie | țănțoșia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | țănțoșii | țănțoșiei |
plural | — | — |