țăcăitoare definitie

credit rapid online ifn

tăcăitoáre (reg.) (-că-i-) s. f., g.-d. art. tăcăitórii; pl. tăcăitóri substantiv feminintăcăitoare

tăcăitoare f. Buc. sfrancioc. [Pasărea tăcăe într’una]. substantiv feminintăcăitoare

credit rapid online ifn

TĂCĂITOÁRE, tăcăitori, s. f. (Ornit.; reg.) Lupul-vrăbiilor. [Pr.: -că-i-] – Tăcăi + suf. -toare. substantiv feminintăcăitoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițăcăitoare

țăcăitoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țăcăitoare țăcăitoarea
plural țăcăitori țăcăitorile
genitiv-dativ singular țăcăitori țăcăitorii
plural țăcăitori țăcăitorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z