țârlăi definitie

credit rapid online ifn

țărlăì v. Mold. a vibra uniform: coarde care țărlăiau nervos EM. [Identic cu țărăì, a cânta ca greierele]. temporarțărlăì

țărlăì v. Mold. a vibra uniform: coarde care țărlăiau nervos EM. [Identic cu țărăì, a cânta ca greierele]. verbțărlăì

credit rapid online ifn

ȚÂRLĂÍ vb. IV v. țârlâi. verbțârlăi

țârlâí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 țấrlâie, imperf. 3 sg. țârlâiá; conj. prez. 3 să țấrlâie verbțârlâi

țî́rlîĭ, a v. intr. (var. din țîrîĭ; it. zirlare, a șuĭera [sturzu], ngr. tsirlizome, am diareĭe. Rudă și cu cĭuruĭ 2, țurloĭ, gîrlă ș. a. multe). Șuĭer cu trilurĭ (vorbind de păsărele). Cînt lung și supțire [!]: ĭa nu maĭ țîrlîi și tu cu glasu tăŭ pițigăĭat ! verbțîrlîĭ

ȚÂRLÂÍ, țấrlâi, vb. IV. Intranz. (Rar; despre instrumente muzicale) A scoate sunete monotone și puțin armonioase; (despre instrumentiști) a cânta în acest fel. [Var.: țârlăí vb. IV] – Formație onomatopeică. verbțârlâi

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluițârlăi

țârlăi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)țârlăi țârlăire țârlăit țârlăind singular plural
țârlăind țârlăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) țârlăi (să)țârlăi țârlăiam țârlăii țârlăisem
a II-a (tu) țârlăi (să)țârlăi țârlăiai țârlăiși țârlăiseși
a III-a (el, ea) țârlăie (să)țârlăiai țârlăia țârlăi țârlăise
plural I (noi) țârlăim (să)țârlăim țârlăiam țârlăirăm țârlăiserăm
a II-a (voi) țârlăiți (să)țârlăiți țârlăiați țârlăirăți țârlăiserăți
a III-a (ei, ele) țârlăie (să)țârlăie țârlăiau țârlăi țârlăiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z