țârcoti definitie

credit rapid online ifn

țî́rcîĭ, a v. tr. (d. țîrc). Fam. Mulg cîte puțin orĭ prost. – În Trans. și țîrcotesc. verbțîrcîĭ

țârcotí, țârcotesc, vb. intranz. – 1. A curge slab, a picura. 2. A plânge cu lacrimi. 3. A ploua mărunt. 4. A mulge ultimii stropi de lapte. – Din țârc (cf. alb. cërkë „strop„) + -oti. verbțârcoti

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluițârcoti

țârcoti   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)țârcoti țârcotire țârcotit țârcotind singular plural
țârcotind țârcotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) țârcotesc (să)țârcotesc țârcoteam țârcotii țârcotisem
a II-a (tu) țârcotești (să)țârcotești țârcoteai țârcotiși țârcotiseși
a III-a (el, ea) țârcotește (să)țârcoteai țârcotea țârcoti țârcotise
plural I (noi) țârcotim (să)țârcotim țârcoteam țârcotirăm țârcotiserăm
a II-a (voi) țârcotiți (să)țârcotiți țârcoteați țârcotirăți țârcotiserăți
a III-a (ei, ele) țârcotesc (să)țârcotească țârcoteau țârcoti țârcotiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z