țâfnós (pop.) adj. m., pl. țâfnóși; f. țâfnoásă, pl. țâfnoáse adjectivțâfnos
țîfnós, -oásă adj. (d. țîfnă). Plin de țîfnă, supărăcĭos: om țîfnos. – Și țîvnos (sud). adjectivțîfnos
țâfnos a. 1. cu țâfna pe limbă (de păsări): cu glas țâfnos POP.; 2. fig. arțăgos: fata babei era leneșă și țâfnoasă CR. adjectivțâfnos
ȚÂFNÓS, -OÁSĂ, țâfnoși, -oase, adj. (Pop.) îngâmfat, arogant. ♦ Supărăcios, capricios, arțăgos. – Țâfnă + suf. -os. adjectivțâfnos
țâfnos | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | țâfnos | țâfnosul | țâfnoasă | țâfnoasa |
plural | țâfnoși | țâfnoșii | țâfnoase | țâfnoasele | |
genitiv-dativ | singular | țâfnos | țâfnosului | țâfnoase | țâfnoasei |
plural | țâfnoși | țâfnoșilor | țâfnoase | țâfnoaselor |