reduceri si promotii 2018
Definitie țâțucă - ce inseamna țâțucă - Dex Online

țâțucă definitie

țâțúcă (reg.) s. f., g.-d. art. țâțúcii; pl. țâțúci substantiv feminin țâțucă

ȚÂȚÚCĂ, țâțuci, s. f. (Reg.) Țâțișoară. – Țâță + suf. -ucă. substantiv feminin țâțucă

tátă m., pl. tațĭ, gen. al tatăluĭ, fam. al tatiĭ saŭ al lu tata (lat. fam. tata = pater, tată; it. sp. pg. tata. D. rom. vine vsl. sîrb. ceh. pol. tata, bg. tate [dim. tatko, sîrb. tajko, de unde rom. taĭcă], ngr. tatás). Părinte, acela care dă vĭață unuĭ copil. Tatăl nostru, numele celeĭ maĭ însemnate rugăcĭunĭ creștineștĭ, care începe cu aceste cuvinte. A ști ceva ca pe „Tatăl nostru”, a ști foarte bine (pe de rost). – Forma art. tatăl e arhaică și literară. În vorbă se zice numaĭ tata, în est și tatu (Con. 274). Copiiĭ zic: vine tata, tată ! Ca alintăturĭ: tataĭa (est), tăticu (vest), tătucă, tătucu, tătuța, tătuțu. V. tetea. substantiv masculin tată

tătúcă/tătúc (pop.) s. m., g.-d. art. tătúcăi/lui tătúca//tătúcului/lui tătúcul substantiv masculin tătucă

TĂTÚCĂ s. m. (Pop.) Tătic. [Var.: tătúc s. m.] – Tată + suf. -ucă. substantiv masculin tătucă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țâțucă

țâțucă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țâțu țâțuca
plural țâțuci țâțucile
genitiv-dativ singular țâțuci țâțucii
plural țâțuci țâțucilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z