țățeică f. leagăn făcut din crăci plecate și înnodate la capete spre a se sălta. [V. țățăì]. temporarțățeică
țâțeică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | țâțeică | țâțeica |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | țâțeici | țâțeicii |
plural | — | — |