țâșnitor definitie

țâșnitór adj. m., pl. țâșnitóri; f. sg. și pl. țâșnitoáre adjectivțâșnitor

țîșnitór, -oáre adj. Care țîșnește: fîntînă țîșnitoare. adjectivțîșnitor

ȚÂȘNITÓR, -OÁRE, țâșnitori, -oare, adj. Care țâșnește. ◊ Fântână țâșnitoare = fântână arteziană, v. artezian. – Țâșni + suf. -tor. adjectivțâșnitor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluițâșnitor

țâșnitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țâșnitor țâșnitorul țâșnitoare țâșnitoarea
plural țâșnitori țâșnitorii țâșnitoare țâșnitoarele
genitiv-dativ singular țâșnitor țâșnitorului țâșnitoare țâșnitoarei
plural țâșnitori țâșnitorilor țâșnitoare țâșnitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z