șoptitor definitie

șoptitór adj. m., pl. șoptitóri; f. sg. și pl. șoptitoáre adjectiv șoptitor

șoptitor a. și m. care șoptește. adjectiv șoptitor

ȘOPTITÓR, -OÁRE, șoptitori, -oare, adj. (Despre oameni, adesea fig.) Care vorbește în șoaptă, care șoptește; (despre glasul, vorba cuiva) încet, șoptit2. – Șopti + suf. -tor. adjectiv șoptitor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului șoptitor

șoptitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șoptitor șoptitorul șoptitoare șoptitoarea
plural șoptitori șoptitorii șoptitoare șoptitoarele
genitiv-dativ singular șoptitor șoptitorului șoptitoare șoptitoarei
plural șoptitori șoptitorilor șoptitoare șoptitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z