șinuit definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeșinuit
- Vezi aici mai multe rimeșinuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuși
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cușin
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuuit
șinuít (rar) s. n. adjectivșinuit
ȘINUÍT1 s. n. (Rar) Șinuire. – V. șinui. adjectivșinuit
ȘINUÍT2, -Ă, șinuiți, -te, adj. Legat, ferecat cu șine. – V. șinui. adjectivșinuit
șinuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șinuiésc, imperf. 3 sg. șinuiá; conj. prez. 3 să șinuiáscă verb tranzitivșinui
șinuì v. a lega cu șine: roți șinuite. verb tranzitivșinuì
ȘINUÍ, șinuiesc, vb. IV. Tranz. A pune șine (la o roată de lemn, p. ext. la un vehicul), a fereca. – Șină + suf. -ui. verb tranzitivșinui
șinuĭésc v. tr. (d. șină). Leg cu șine: roate șinuite. Aștern cu șine: drumu șinuit (cale ferată). verb tranzitivșinuĭesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișinuit
| șinuit | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | șinuit | șinuitul | șinuită | șinuita |
| plural | șinuiți | șinuiții | șinuite | șinuitele | |
| genitiv-dativ | singular | șinuit | șinuitului | șinuite | șinuitei |
| plural | șinuiți | șinuiților | șinuite | șinuitelor | |