ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili. verb tranzitivșindili
șindilésc (est) și șindrilésc (vest) v. tr. (d. șindilă). Acoper (casa) cu șindilă. verb tranzitivșindilesc
șindilire | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șindilire | șindilirea |
plural | șindiliri | șindilirile | |
genitiv-dativ | singular | șindiliri | șindilirii |
plural | șindiliri | șindilirilor |