șicanat definitie
- Vezi aici mai multe sinonime șicanat
- Vezi aici mai multe rime șicanat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu și
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu șic
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu at
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu nat
ȘICANÁT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, necăjit de cineva pentru lucruri fără importanță. – V. șicana. adjectivșicanat
ȘICANÁ vb. I. tr. A face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. [< fr. chicaner]. verb tranzitivșicana
ȘICANÁ vb. tr. a face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner) verb tranzitivșicana
șicaná (a ~) vb., ind. prez. 3 șicaneáză verb tranzitivșicana
șicanà v. 1. a întrebuința șicane sau subtilități; 2. a intenta cuiva un proces fără cuvânt; 3. fig. a necăji pentru nimicuri. verb tranzitivșicanà
ȘICANÁ, șicanez, vb. I. Tranz. A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță, a căuta cuiva pricină, a face șicane; a agasa. – Din fr. chicaner. verb tranzitivșicana
A ȘICANA a băga strâmbe, a-i face cuiva zile amare / fripte, a pune (cuiva) strâmbe, a se ține de capul cuiva. verb tranzitivașicana
*șicanéz v. tr. (fr. chicaner). Sîcîĭ pin [!] chițibușurĭ, chinuĭesc pin [!] formalitățile legiĭ în paguba dreptățiĭ. Necăjesc p. nimicurĭ. verb tranzitivșicanez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișicanat
| șicanat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | șicanat | șicanatul | șicanată | șicanata |
| plural | șicanați | șicanații | șicanate | șicanatele | |
| genitiv-dativ | singular | șicanat | șicanatului | șicanate | șicanatei |
| plural | șicanați | șicanaților | șicanate | șicanatelor | |