șișcăvire definitie
ȘIȘCĂVÍ, șișcăvesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A vorbi peltic. – Din șișcav. substantiv femininșișcăvi
ȘIȘCĂVÍ, șișcăvesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A vorbi peltic. – Din șișcav. verbșișcăvi
șișcăvì v. Tr. a rosti detectuos anumite litere (l pentru r). verbșișcăvì
șișcăvésc v. intr. (d. șișcav). Olt. Trans. Vorbesc peltic. verbșișcăvesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișișcăvire
| șișcăvire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | șișcăvire | șișcăvirea |
| plural | șișcăviri | șișcăvirile | |
| genitiv-dativ | singular | șișcăviri | șișcăvirii |
| plural | șișcăviri | șișcăvirilor | |