șerbetiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. șerbetiérei; pl. șerbetiére substantiv femininșerbetieră
ȘERBETIÉRĂ, șerbetiere, s. f. 1. Chisea pentru șerbet. 2. Vasul de tablă al mașinii în care se prepară înghețata. [Pr.: -ti-e-] – Șerbet + suf. -ieră. substantiv femininșerbetieră
șerbetieră | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șerbetieră | șerbetiera |
plural | șerbetiere | șerbetierele | |
genitiv-dativ | singular | șerbetiere | șerbetierei |
plural | șerbetiere | șerbetierelor |