ȘELF s.n. (Geol.) Regiune a fundului bazinelor oceanice cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental; platformă continentală. [Scris și schelf. / < germ. Schelf]. substantiv neutrușelf
ȘELF s. n. regiune a fundului bazinelor oceanice între linia de țărm și povârnișul continental; platformă continentală. (< germ. Schelf) substantiv neutrușelf
șelf s. n., pl. șélfuri substantiv neutrușelf
ȘELF, șelfuri, s. n. Regiune a fundului bazinelor oceanice, cuprinsă între linia de țărm și povârnișul continental, reprezentând zona marginală submersă a continentelor. – Din germ. Schelf. substantiv neutrușelf
SELF s.n. (Anglicism) De unul singur, singur, propriu, însuși. ◊ Bobină de self (și s.n.) = bobină folosită în telegrafia fără fir, constituind rezistențe intercalate în circuite pentru a regla lungimea de undă. // Element prim de compunere savantă, echivalent cu auto-. [ Pl. -furi. / < engl. self]. substantiv neutruself
SELF1- elem. „el însuși”, „auto”. (< fr. self-, engl. self) substantiv neutruself
SELF2 s. n. 1. singur, propriu, însuși. ♦ bobină de ~ (și s. n.) = bobină în telegrafia fără fir, rezistențe intercalate în circuite pentru a regla lungimea de undă. 2. (biol.) individualitatea unui organism în raport cu tot ce îl înconjură. (< engl. self) substantiv neutruself
*self-made-man (angl.) [pron. selfméĭdmen] s. m., pl. self-made-men substantiv neutruselfmademan
SELF-MADE MAN loc.s. (Anglicism) Om ajuns prin propriile-i forțe, instruit de sine însuși, care nu datorează nimic originii, favorurilor altuia sau norocului. [Pron. self méid men. / < engl. self-made man]. substantiv neutruselfmademan
!self-sérvice (angl.) [ce pron. s] (-vice) s. n., art. self-sérvice-ul; pl. self-sérvice-uri substantiv neutruselfservice
șelf | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șelf | șelful |
plural | șelfuri | șelfurile | |
genitiv-dativ | singular | șelf | șelfului |
plural | șelfuri | șelfurilor |