ȘÉLAC s.n. Rășină naturală secretată de o insectă din regiunile tropicale și întrebuințată la prepararea unor lacuri, a cerii roșii etc. [Var. șerlac s.n. / < germ. Schellack]. substantiv neutrușelac
ȘÉLAC/ȘÉRLAC s. n. rășină naturală secretată de o insectă din regiunile tropicale, folosită la prepararea unor lacuri, a cerii roșii etc. (< germ. Schellack) substantiv neutrușelac
șélac/șérlac s. n. substantiv neutrușelac
ȘÉLAC s. n. 1. Rășină naturală (de origine animală) sau produsă sintetic, folosită la prepararea unor lacuri, a cerii roșii etc. 2. Lac preparat din șelac (1), folosit la lustruire, grunduire etc. [Var.: șérlac s. n.] – Din germ. Schellack. substantiv neutrușelac
șelac | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șelac | șelacul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | șelac | șelacului |
plural | — | — |