șchiopare definitie

șchiopá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 șchiopeáză verbșchiopa

ȘCHIOPÁ, șchiopez, vb. I Intranz. (Pop.) 1. A deveni șchiop. 2. A șchiopăta (1). - Lat. *excloppare sau din șchiop. verbșchiopa

șchĭopéz v. tr. (d. șchĭop saŭ vlat. excloppare; fr. écloper). Fac șchĭop: un glonț l-a șchĭopat. V. refl. Devin șchĭop. V. intr. Devin șchĭop. – și sch- (Munt. vest). Vechĭ. (Cor. și Ps. Ș.) și șchĭu-. verbșchĭopez

șchĭoápăt și șchiopătéz, a -á v. intr. (lat. *ex-clóppito, -áre). Merg șchiop; și astăzĭ maĭ șchioapătă din lovitura ceĭa. – Vechĭ și -petéz (și ca v. refl.) și (chear azĭ) șchĭopez. Și sch- (Munt. Vest). verbșchĭoapăt