șase definitie

șase! interj. atenție!, păzea! substantiv neutru șase

șáse num. cardinal (lat. sĕx, pop. *sess, și [infl. de cinque, *septe] *sesse; vgr. ῾ex, scr. shash, got. saihs, germ. sex; it. sei, fr. six, pv. sp. pg. seis). Vest. Cincĭ plus unu saŭ de doŭă orĭ treĭ. S. m. Număru saŭ cifra 6: un 6, doĭ 6 saŭ doĭ de 6. – În est lit. șese, pop. șăsî. substantiv neutru șase

șáse num.; 6/VI substantiv neutru șase

șase num. de două ori trei. [Mold. Tr. șese = lat. SEX (influențat de SEPTEM)]. substantiv neutru șase

ȘÁSE num. card. Număr având în numărătoare locul între cinci și șapte și care se indică prin cifra 6 sau VI. ◊ (Adjectival) Șase vagoane. ◊ (Substantivat) Scrie un șase. (Cu valoare de num. ord.) Etajul șase. (în componența numeralului adverbial corespunzător) Repetă de șase ori. (în componența numeralului multiplicativ corespunzător) De șase ori pe atâta. ◊ (în componența numeralului distributiv corespunzător) Le oferă câte șase cărți. [Var.: șése num. card.] – Lat. *sess (= sex). substantiv neutru șase

șáse num. – 1. Numărul de după cinci. – 2. (Arg.) Atenție, ai grijă! – Var. Mold. șese. Mr. șase, megl. șasi, istr. șǫse. Lat. sex (Tiktin, ZRPh., XII, 456; Pușcariu 1529; REW 7885; Pascu, Arhiva, XV, 447), cf. it. sei (v. mil. sexe), prov. sieis, fr. six, cat. sis, sp., port. seis. Fonetismul este greu de explicat. E final se consideră de obicei analogic, ca în cinque, septem; dar există și posibilitatea unui e epentetic, comun în gr. din Italia de Sud (cf. Kapsmann, Byz. Z., XLVI). În compunere, șase se reduce de obicei la șai- (șaisprezece, șaizeci, în loc de șasesprezece, sașezeci, care nu se folosesc). Acest rezultat a fost considerat identic cu cel din it. (Tiktin), sau produs prin analogie cu doisprezece, treisprezece (Pușcariu), sau ca rezultat normal a lui sex (Pascu). Pare mai curînd efectul unei disimilări: șesesprezece › *șaesprezece, datorat repeziciunii cu care se numără, ca în patrusprezece ‹ paisprezece (unde disimilarea se produce între tr și pr, cf. patruzeci, care nu are formă abreviată), ca și in limbajul familiar din Munt., treispece, paispce, cinspce etc. În fine, uzul argotic este greu de explicat, dar cf. fr. vingt-deux „atenție la” și rom. zexe „ei, ași!” din germ. sechs „șase”. Pentru această der. cf. Iordan, BL, VI, 170 (după Vasiliu, de la șest, v. aici). – Der. șesime, s. f. (a șasea parte). substantiv neutru șase

NOTA ȘASE nouă cu coada-n sus, nouă-ntors, umflat. substantiv neutru notașase

șase-șase interj. v. șase! substantiv neutru șaseșase

șáse súte num.; 600/DC substantiv neutru șasesute

a sta de șase / de șest expr. (intl.) a sta la pândă pentru a observa în timp util apariția unei persoane inoportune. substantiv neutru astadeșase

a ține de șase expr. a sta la pândă pentru a preveni apariția inopinată a unei persoane nedorite. substantiv neutru aținedeșase