șarmat definitie
- Vezi aici mai multe rime șarmat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu șa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu șar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu at
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu mat
ȘARMÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A încânta, a fermeca, a fascina. [< fr. charmer]. adjectivșarma
!sarmát adj. m., s. m., pl. sarmáți; adj. f., s. f. sarmátă, pl. sarmáte substantiv masculin și femininsarmat
SARMÁT, -Ă, sarmați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din vechea populație indo-europeană nomadă, înrudită cu sciții, care a populat teritoriile din jurul Mării Negre și a fost asimilată de slavii vechi, de geto-daci etc. 2. Adj. Care aparține sarmaților (1), referitor la sarmați. – Din fr. Sarmates. substantiv masculin și femininsarmat
SARMÁȚI s. m. pl. Veche populație indo-europeană nomadă, înrudită cu sciții, care a populat teritoriile din jurul Mării Negre și a fost asimilată de slavii vechi, de geto-daci etc. – Din fr. Sarmates. substantiv masculin și femininsarmați
Sarmați m. pl. vechi locuitori ai Sarmației: nomazi și crescători de cai, ei fură subjugații de Goți în sec. III și se contopiră apoi cu Slavii. substantiv masculin și femininsarmați
ȘARMÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A încânta, a fermeca, a fascina. [< fr. charmer]. verb tranzitivșarma
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișarmat
| șarmat | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | șarmat | șarmatul | șarmată | șarmata |
| plural | șarmați | șarmații | șarmate | șarmatele | |
| genitiv-dativ | singular | șarmat | șarmatului | șarmate | șarmatei |
| plural | șarmați | șarmaților | șarmate | șarmatelor | |