șarjare definitie

șarjáre s. f., g.-d. art. șarjắrii; pl. șarjắri substantiv femininșarjare

ȘARJÁRE, șarjări, s. f. Acțiunea de a șarja și rezultatul ei. – V. șarja. substantiv femininșarjare

ȘARJÁ vb. I. 1. tr. (Mil.) A ataca puternic, cu avânt (mai ales călare, cu sabia sau cu lancea). 2. intr. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală; a exagera. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. charger]. verb tranzitivșarja

ȘARJÁ vb. I. tr. a efectua o șarjă (I, 1). II. intr. a înfățișa (ceva) într-o formă caricaturală, exagerată. (< fr. charger) verb tranzitivșarja

șarjá (a ~) vb., ind. prez. 3 șarjeáză, 1 pl. șarjắm, imperf. 3 sg. șarjá; ger. șarjấnd verb tranzitivșarja

șarjà v. 1. a încărca o armă de foc; 2. a ataca cu impetuozitate. verb tranzitivșarjà

ȘARJÁ, șarjez, vb. I. 1. Intranz. A înfățișa ceva într-o formă caricaturală; a exagera. 2. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violență (călare, cu sabia sau cu lancea). – Din fr. charger. verb tranzitivșarja

*șarjez v. tr. (fr. charger. V. încarc). Atac impetuos, năvălesc cu furie, mă arunc cu toată greutatea: călărimea șarjă dușmanu. verb tranzitivșarjez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișarjare

șarjare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șarjare șarjarea
plural șarjări șarjările
genitiv-dativ singular șarjări șarjării
plural șarjări șarjărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z