șáptelea (al ~) num. m., f. a șáptea; al VII-lea/al 7-lea, a VII-a/a 7-a articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeșaptelea
ȘÁPTELEA, ȘÁPTEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al șaselea și al optulea. – Șapte + le + a. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeșaptelea
șaptelea | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular | șaptelea | șaptea |
plural | șaptelea | șaptea | |
genitiv-dativ | singular | șaptelea | șaptea |
plural | șaptelea | șaptea |