ȘÁNTUNG s.n. Țesătură de mătase naturală. [< fr. chantoung, cf. Șan-Tung – provincie din China]. substantiv neutrușantung
ȘÁNTUNG s. n. țesătură de mătase naturală, din fire de grosime neuniformă, care ies în relief. (< fr. chantoung) substantiv neutrușantung
șántung s. n., (sorturi) pl. șántunguri substantiv neutrușantung
ȘÁNTUNG, (2) șantunguri, s. n. 1. Țesătură de in sau de mătase (naturală), din fire mai groase și neuniforme, care ies în relief pe suprafața țesăturii. 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. – Din fr. chantoung. substantiv neutrușantung
șantung | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șantung | șantungul |
plural | șantunguri | șantungurile | |
genitiv-dativ | singular | șantung | șantungului |
plural | șantunguri | șantungurilor |