șamșúrcă s. f. – Varietate de joc de cărți numit și preferans. Origine incertă. După Tikrin și Candrea, din fr. sans jouer, prin intermediul rus. Sec. XIX, înv. substantiv femininșamșurcă
șamșúrcă f., pl. ĭ (fr. sans jouer, „fără a juca”, venit pe cale rusească). Sec. 19. Unu din modurile joculuĭ de cărțĭ numit preferans. substantiv femininșamșurcă
șamșurcă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șamșurcă | șamșurca |
plural | șamșurci | șamșurcile | |
genitiv-dativ | singular | șamșurci | șamșurcii |
plural | șamșurci | șamșurcilor |