ȘAIDÁJ s.n. Operația de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mână. [Pron. șa-i-, var. șeidaj s.n. / < fr. scheidage]. substantiv neutrușaidaj
ȘAIDÁJ s. n. operația de sortare, de triere a minereurilor prin spargere cu ciocanul de mână. (< fr. scheidage) substantiv neutrușaidaj
șaidáj (șa-i-) s. n., pl. șaidáje substantiv neutrușaidaj
ȘAIDÁJ, șaidaje, s. n. Operație de alegere manuală a minereurilor, însoțită de spargerea acestora cu ciocanul de mână. [Pr.: șa-i-] – Din fr. scheidage. substantiv neutrușaidaj
| șaidaj | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | șaidaj | șaidajul |
| plural | șaidaje | șaidajele | |
| genitiv-dativ | singular | șaidaj | șaidajului |
| plural | șaidaje | șaidajelor | |