șafăr definitie

credit rapid online ifn

șáfăr s. m. (pl. șafări) substantiv masculinșafăr

șafăr, șafări s. m. (intl., înv.) mijlocitor, intermediar. substantiv masculinșafăr

credit rapid online ifn

șáfar m. (rut. šáfar, pol. szafarz, ung. sáfár, intendent, d. germ. schaffer și schaffner, intendent. V. și șufăr). Mold. Vechĭ. Stolnic, sofragiŭ. – Și șáfăr orĭ șáfer (rar azĭ), șoltic, șarlatan. substantiv masculinșafar

șáfar m. (rut. šáfar, pol. szafarz, ung. sáfár, intendent, d. germ. schaffer și schaffner, intendent. V. și șufăr). Mold. Vechĭ. Stolnic, sofragiŭ. – Și șáfăr orĭ șáfer (rar azĭ), șoltic, șarlatan. substantiv masculinșafar

șáfar (reg.) s. m., pl. șáfari substantiv masculinșafar

ȘÁFAR, șafari, s. m. (Reg.) Mijlocitor, intermediar, samsar (necinstit). – Din ucr. šafer, pol. szafar, germ. Schaffer. substantiv masculinșafar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișafăr

șafăr   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șafăr șafărul
plural șafări șafării
genitiv-dativ singular șafăr șafărului
plural șafări șafărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z