înverșuna definitie

înverșuná (a ~) vb., ind. prez. 3 înverșuneáză verb tranzitivînverșuna

ÎNVERȘUNÁ, înverșunez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină necruțător, neînduplecat; a (se) îndârji. – Cf. magh. verseny „luptă”. verb tranzitivînverșuna

înverșunéz (est) și învĭerșunéz (vest) (lat. *in-versionare [d. in-vérsio, -ónis, 1. inversiune, 2. transpozițiune, 3. ironie]. Cp. cu cășunez, tușinez, vĭerșun). Înfuriĭ grozav, fac să persiste în furie: vorba asta l-a înverșunat tare. V. refl. Mă înfuriĭ grozav: soldațiĭ, înverșunîndu-se, aŭ tras o salvă în mulțime. Persist în îndărătnicie: el se înverșuna să înainteze, dar puterile îl părăsiră. verb tranzitivînverșunez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînverșuna

înverșuna   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)înverșuna înverșunare înverșunat înverșunând singular plural
înverșunând înverșunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înverșunez (să)înverșunez înverșunam înverșunai înverșunasem
a II-a (tu) înverșunezi (să)înverșunezi înverșunai înverșunași înverșunaseși
a III-a (el, ea) înverșunea (să)înverșunai înverșuna înverșună înverșunase
plural I (noi) înverșunăm (să)înverșunăm înverșunam înverșunarăm înverșunaserăm
a II-a (voi) înverșunați (să)înverșunați înverșunați înverșunarăți înverșunaserăți
a III-a (ei, ele) înverșunea (să)înverșuneze înverșunau înverșuna înverșunaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z