reduceri si promotii 2018
Definitie îngăduință - ce inseamna îngăduință - Dex Online

îngăduință definitie

îngăduínță s. f., g.-d. art. îngăduínței substantiv feminin îngăduință

îngăduință f. 1. indulgență; 2. permisiune: cu îngăduința D-voastre. substantiv feminin îngăduință

ÎNGĂDUÍNȚĂ s. f. 1. Încuviințare, permisiune, voie; indulgență, toleranță, îngăduială, îngăduire. ♦ Înțelegere, bunăvoință reciprocă. 2. (Fam., rar) Păsuire, răgaz. – Îngădui + suf. -ință. substantiv feminin îngăduință

îngăduĭálă f., pl. ĭelĭ, și îngăduínță f., pl. e. Indulgență. Permisiune, tolerare. substantiv feminin îngăduĭală

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îngăduință

îngăduință   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îngăduință îngăduința
plural
genitiv-dativ singular îngăduințe îngăduinței
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z