reduceri si promotii 2018
Definitie îngâmfare - ce inseamna îngâmfare - Dex Online

îngâmfare definitie

îngînfáre f. Mîndrie ridiculă, mare încîntare de persoana ta. substantiv feminin îngînfare

!îngâmfáre s. f., g.-d. art. îngâmfắrii substantiv feminin îngâmfare

îngânfare f. mândrie nebunească și excesivă. substantiv feminin îngânfare

ÎNGÂMFÁRE s. f. Atitudine de încredere exagerată în propriile sale însușiri; trufie, orgoliu, fală; infatuare. – V. îngâmfa. substantiv feminin îngâmfare

îngî́nf (mă), a v. refl. (din *îngînflu, d. lat. gon-flare îld. con-flare, a sufla, a forma; it. gonfiare, a unfla [!], de unde și fr. gonfler. V. su-flu, un-flu). Mă unflu de mîndrie, de vanitate: prostu se îngînfă. – Într’un descîntec din Banat: Bubă, nu înfla, nu gînfa = nu te unfla (Șez. 35, 109). verb îngînf

!îngâmfá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se îngâmfeáză/se îngấmfă verb îngâmfa

îngânfà v. a se umfla de mândrie, a se făli cu deșertăciuni. [Lat. CONFLARE]. verb îngânfà

ÎNGÂMFÁ, îngâmfez, vb. I. Refl. A se mândri, a se fuduli, a se făli; a fi încrezut, a fi trufaș, a se infatua. [Prez. ind. și: (înv.) îngấmf] – În + gâmfa (înv. și reg. „a se umfla” < lat.). verb îngâmfa

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îngâmfare

îngâmfare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îngâmfare îngâmfarea
plural îngâmfări îngâmfările
genitiv-dativ singular îngâmfări îngâmfării
plural îngâmfări îngâmfărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z