înfundătură definitie
înfundătúră f., pl. ĭ. Stradă înfundată, fundac, impas. Loc retras și ascuns. substantiv feminin înfundătură
înfundătúră s. f., g.-d. art. înfundătúrii; pl. înfundătúri substantiv feminin înfundătură
ÎNFUNDĂTÚRĂ, înfundături, s. f. Drum, stradă fără ieșire; intrare, fundătură. ♦ Loc (adâncit) care pare închis din toate părțile. – Înfunda + suf. -ătură. substantiv feminin înfundătură
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului înfundătură
| înfundătură | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | înfundătură | înfundătura |
| plural | înfundături | înfundăturile | |
| genitiv-dativ | singular | înfundături | înfundăturii |
| plural | înfundături | înfundăturilor | |