reduceri si promotii 2018
Definitie înfruntat - ce inseamna înfruntat - Dex Online

înfruntat definitie

înfrúnt și -éz, a v. tr. (d. frunte. V. afront, confrunt). 1. Mustru (adică „îĭ arăt greșeala în frunte, în față”). 2. (după fr. affronter). Daŭ pept [!], ĭes la luptă, sfidez: a înfrunta moartea. verb tranzitiv înfrunt

înfruntá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfrúntă verb tranzitiv înfrunta

înfruntà v. 1. a mustra cu asprime; 2. fig. a da piept cu: a înfrunta moartea. [Lit. a da peste frunte (cf. a da peste nas), fruntea și nasul sunt considerate ca sediul semeției, mândriei, batjocurei și a mâniei]. verb tranzitiv înfruntà

ÎNFRUNTÁ, înfrúnt, vb. I. Tranz. 1. A mustra, a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții; a certa, a ocărî. 2. A ține piept, a da piept, a rezista cu curaj (în fața unei primejdii). ♦ Refl. recipr. A avea un conflict, un schimb aprins de cuvinte. – Lat. infrontare (< frons). verb tranzitiv înfrunta

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului înfruntat

înfruntat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înfruntat înfruntatul înfrunta înfruntata
plural înfruntați înfruntații înfruntate înfruntatele
genitiv-dativ singular înfruntat înfruntatului înfruntate înfruntatei
plural înfruntați înfruntaților înfruntate înfruntatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z