înfrățitor definitie

înfrățitór (rar) adj. m., pl. înfrățitóri; f. sg. și pl. înfrățitoáre adjectiv înfrățitor

înfrățitor a. care înfrățește: lunca înfrățitoare a Milcovului OD. adjectiv înfrățitor

ÎNFRĂȚITÓR, -OÁRE, înfrățitori, -oare, adj. (Rar) Care înfrățește. – Înfrăți + suf -tor. adjectiv înfrățitor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului înfrățitor

înfrățitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înfrățitor înfrățitorul înfrățitoare înfrățitoarea
plural înfrățitori înfrățitorii înfrățitoare înfrățitoarele
genitiv-dativ singular înfrățitor înfrățitorului înfrățitoare înfrățitoarei
plural înfrățitori înfrățitorilor înfrățitoare înfrățitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z