reduceri si promotii 2018
Definitie înfăptuire - ce inseamna înfăptuire - Dex Online

înfăptuire definitie

înfăptuíre s. f., g.-d. art. înfăptuírii; pl. înfăptuíri substantiv feminin înfăptuire

ÎNFĂPTUÍRE, înfăptuiri, s. f. Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; realizare, îndeplinire; (concr.) operă realizată. – V. înfăptui. substantiv feminin înfăptuire

înfăptuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfăptuiésc, imperf. 3 sg. înfăptuiá; conj. prez. 3 să înfăptuiáscă verb tranzitiv înfăptui

ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc, vb. IV. Tranz. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. – În + făptui. verb tranzitiv înfăptui

*înfăptuĭésc v. tr. (în și fapt). Lit. Rar. Realizez, împlinesc. verb tranzitiv înfăptuĭesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului înfăptuire

înfăptuire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înfăptuire înfăptuirea
plural înfăptuiri înfăptuirile
genitiv-dativ singular înfăptuiri înfăptuirii
plural înfăptuiri înfăptuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z