reduceri si promotii 2018
Definitie înfășa - ce inseamna înfășa - Dex Online

înfășa definitie

înfắș, a v. tr. (lat. infasciare, d. fascia, fașă; it. [in]fasciare, log. faskar, pv. faissar, fr. faisser, sp. fajar, pg. enfaixar. – Înfăș, înfeșĭ, înfașă; să înfeșe). Leg un prunc cu fașa. verb tranzitiv înfăș

înfășá (înfắș, înfășát), vb.1. A Înfășura în scutece. – 2. A bandaja. – 3. A înfășura, a acoperi strîns de jur împrejur. – Var. fașa, înfăș(u)ia. Mr. nfaș, nfășare, megl. anfaș, anfășari. Lat. fasciāre (Pușcariu 839; Candrea-Dens., 554; REW 3209; DAR), cf. alb. faškjoń, it. (in)fasciare (sard. fašare), prov. faissar, fr. faisser, sp. fajar, port. enfaixar. Pref. în- trebuie să fie tîrziu; ar putea fi vorba și de un der. intern de la fașe, s.v. Este cuvînt comun, cf. ALR, I, 228. Der. înfășetură, s. f. (acțiunea de a înfășa; legătură; scutec); înfășura, vb. (a înfășura, a acoperi; a ascunde, a acoperi pînă la ochi; a răsuci), der. de la un pl. ipotetic sau colectiv *fășurifașe, ca gîndgînduriîngîndura; fumfumuriînfumura, cf. îngrijora etc. (după Pușcariu 840; Tiktin; Candrea-Dens., 558; DAR, din lat. *in-fasciolāre, etimon a cărui utilitate nu este evidentă și care nu este confirmat nici de dialecte și nici de celelalte limbi romanice); înfășurător, adj. (care înfășoară); înfășurătură, s. f. (înfășurare); desfășa, vb. (a scoate scutecele); desfășura, vb. (a descolăci, a întinde, a desface; a dezvolta). verb tranzitiv înfășa

înfășá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înfắș, 2 sg. înféși, 3 înfáșă, 1 pl. înfășắm; conj. prez. 3 să înféșe; ger. înfășấnd verb tranzitiv înfășa

înfășà v. 1. a lega un prunc în fașe; 2. a înfășură. [Lat. FASCIARE]. verb tranzitiv înfășà

ÎNFĂȘÁ, înfắș, vb. I. Tranz. A înfășură un copil în scutece (și în feșe); p. ext. a înfășură corpul sau o parte a corpului cu o legătură, un bandaj sau o cataplasmă. – Lat. infasciare. verb tranzitiv înfășa

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului înfășa

înfășa   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înfășa înfășare înfășat înfășând singular plural
înfășând înfășați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înfăș (să) înfăș înfășam înfășai înfășasem
a II-a (tu) înfeși (să) înfeși înfășai înfășași înfășaseși
a III-a (el, ea) înfașă (să) înfășai înfășa înfășă înfășase
plural I (noi) înfășăm (să) înfășăm înfășam înfășarăm înfășaserăm
a II-a (voi) înfășați (să) înfășați înfășați înfășarăți înfășaserăți
a III-a (ei, ele) înfașă (să) înfeșe înfășau înfășa înfășaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z