îndatoritor definitie

îndatoritór, -oáre adj. Care îndatorește pe altu, amabil. adjectiv îndatoritor

îndatoritór adj. m., pl. îndatoritóri; f. sg. și pl. îndatoritoáre adjectiv îndatoritor

îndatoritor a. 1. care caută a îndatora; 2. obligator. adjectiv îndatoritor

ÎNDATORITÓR, -OÁRE, îndatoritori, -oare, adj. 1. Serviabil, binevoitor. 2. (Neobișnuit) Obligatoriu. – Îndatori + suf. -tor. adjectiv îndatoritor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îndatoritor

îndatoritor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îndatoritor îndatoritorul îndatoritoare îndatoritoarea
plural îndatoritori îndatoritorii îndatoritoare îndatoritoarele
genitiv-dativ singular îndatoritor îndatoritorului îndatoritoare îndatoritoarei
plural îndatoritori îndatoritorilor îndatoritoare îndatoritoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z