reduceri si promotii 2018
Definitie îndătina - ce inseamna îndătina - Dex Online

îndătina definitie

îndătiná (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 îndătineáză verb tranzitiv îndătina

ÎNDĂTINÁ, îndătinez, vb. I. Refl. (Reg.) A se obișnui (cu) ceva. ♦ Tranz. A avea obiceiul să..., a obișnui. [Var.: îndatiná vb. I] – În + datină. verb tranzitiv îndătina

îndatinà v. a se deprinde, a se obișnui. [V. datină]. verb tranzitiv îndatinà

ÎNDATINÁ vb. I v. îndătina. verb tranzitiv îndatina

îndătinéz (mă) v. refl. ob. la pers. III. Intru în datină, devin obiceĭ: mila s´a îndătinat pe la noĭ. verb tranzitiv îndătinez

îndatinéz v. intr. (d. datină). Rar. Obișnuĭesc, am obiceĭ. V. refl. Mă obișnuĭesc, mă deprind. verb tranzitiv îndatinez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului îndătina

îndătina   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îndătina îndătinare îndătinat îndătinând singular plural
îndătinând îndătinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îndătinez (să) îndătinez îndătinam îndătinai îndătinasem
a II-a (tu) îndătinezi (să) îndătinezi îndătinai îndătinași îndătinaseși
a III-a (el, ea) îndătinea (să) îndătinai îndătina îndătină îndătinase
plural I (noi) îndătinăm (să) îndătinăm îndătinam îndătinarăm îndătinaserăm
a II-a (voi) îndătinați (să) îndătinați îndătinați îndătinarăți îndătinaserăți
a III-a (ei, ele) îndătinea (să) îndătineze îndătinau îndătina îndătinaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z