încremeni definitie

încremení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încremenésc, imperf. 3 sg. încremeneá; conj. prez. 3 încremeneáscă verb tranzitiv încremeni

încremenì v. 1. a împietri: ori ce-i viu în lume, acum încremenește EM.; 2. a rămânea locului de mirare sau spaimă; fig. unde zidul într’un arc a ’ncremenit EM. [V. cremene]. verb tranzitiv încremenì

ÎNCREMENÍ, încremenesc, vb. IV. Intranz. 1. A nu mai putea face nicio mișcare, niciun gest (de mirare, de groază etc.); a înlemni, a împietri. ♦ Tranz. A uimi. 2. (Despre lucruri în mișcare) A sta, a se opri locului. – În + cremene. verb tranzitiv încremeni

încremenésc v. intr. (d. cremene; pol. krzemienić, a întări, a face vîrtos ca cremenea). Înlemnesc, înmărmuresc, împetresc, rămîn nemișcat de frică, mirare, frig ș. a. V. tr. Groaza îĭ încremenise. verb tranzitiv încremenesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului încremeni

încremeni   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) încremeni încremenire încremenit încremenind singular plural
încremenind încremeniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) încremenesc (să) încremenesc încremeneam încremenii încremenisem
a II-a (tu) încremenești (să) încremenești încremeneai încremeniși încremeniseși
a III-a (el, ea) încremenește (să) încremeneai încremenea încremeni încremenise
plural I (noi) încremenim (să) încremenim încremeneam încremenirăm încremeniserăm
a II-a (voi) încremeniți (să) încremeniți încremeneați încremenirăți încremeniserăți
a III-a (ei, ele) încremenesc (să) încremenească încremeneau încremeni încremeniseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z